Sunt Gazania, sau Floarea Comoară şi m-au adus din Africa de Sud. Ai putea spune că sunt o soră pitică a Florii Soarelui, deşi, eu îmbrac mai multe culori exprimându-mi dragostea mea pentru Soare şi imitându-i chipul.
Şi cum tu vrei să ai o comoară în grădina ta, înseamnă că m-ai găsit deja. Dăruiesc zâmbete deschise astrului zilei, iar când acesta se ascunde-n noaptea deasă, mă păstrez pentru primele raze ce vor lumina ziua următoare. Şi dacă verdele frunzelor poate fi pus în valoare mai frumos, eu ştiu să-l înnobilez cu nuanţe de galben, alb, roz, roşu, crem sau portocaliu, din iunie până toamna, către noiembrie. Ca şi alte flori, ca să mă ai tot timpul proaspătă şi înfloritoare, taie-mi, te rog, florile ofilite. Îmi place în sol acid, bogat în humus, bine drenat, iar seceta nu îmi face rău, poate chiar dimpotrivă, dar nu uita, totuşi să mă uzi. Excesul de apă mă îmbolnăveşte de putregai.
Dacă nu ar fi atât de rece iarna, aş rezista în grădina ta, însă, m-ai putea salva scoţându-mă din pământ şi făcându-mi culcuş la adăpost, să nu fie mai frig de 12 grade, asta, după ce mă tunzi scurt de tot.
Imediat după plantare poţi să mă hrăneşti cu îngrăşăminte lichide sau hidrosolubile pentru plante cu flori, ori cu eliberare prelungită, cum zice farmacistul.
Şi… să nu uităm: exist în natură sub forma celor 50 de specii. Să amintesc câteva: Splendens Chansonette, Splendens Daybreak, Splendens Gazoo, Splendens Kiss, Big Kiss, Longiscapa.